Doream, doresc

Emeric Imre - Buna varianta rea
Asculta mai multe audio Muzica »



Ma oftic. Vroiam la folk you.. atat de tare! de anul trecut, chiar.. sau de mai bine de un an daca stau sa ma gandesc.. si singura vinovata de neprezentarea mea in vama a fost saptamana aia rascolitoare.Damn it!


Si vreau o zi, macar una, geniala! Sa pot sa zic cu toata gura la sfarsitul zilei, la doisprezece noaptea, ca a fost cu intregul geniala ziua , fara ore in care toata buna-starea, pe care uneori o am, se ispraveste, fara sa oftez, fara sa-mi aduc aminte cu dor, fara sa plang, fara sa ma framant. Sa se desfasoare ziua in asemenea fel incat sa nu ma lase sa-mi aduc aminte de mine, de trecut, de ce mi-ar putea rezerva viitorul, sa conteze doar secunda in care ma aflu.
De mult n-am mai simtit mireasma unei astfel zile. De abia ii mai cunosc parfumul.

What I am it's not enough

Urma - What I Am
Asculta mai multe audio Muzica »
Da, iar melodia asta.
Dupa cum era de asteptat, am ramas la aceeasi idee fixa in legatura cu mine:

"What I am is not enough
To help you dreaming
What I give it does not heal
Your scars are bleeding
What I take from you it hurts and keeps me mad...
I should be giving...

I'm so much less that what you're looking for
You see me better ... Well, I have seen it all
I am not enough"




Da, exact ca-n versuri. Nu sunt in stare sa aduc o sclipire noua, sa vindec rana, sa fac zambetul acela pueril sa dureze, sa fac sa simta furnicaturi, sa tremure doar la auzul vocii mele, sa radieze de fericire cand ii apar in cale.
Eu doar continui sa ajut rana sa sangereze, provoc chiar si altele, ajut la aparitia precoce a ridurilor, de asemenea ajut la aparitia nervilor si cateodata chiar se ajunge la caderi nervoase si ridicari de ton.
Nici nu m-as putea imagina fiind un pansament, nu stiu cu ce se mananca. Sa fiu de folos sau de ajutor nici in visele cele mai marete nu ma vad.

De asemenea, nici pe mine nu ma ajut sub nicio forma fiind atat de in plus si " pe langa subiect ". Reusesc sa-mi intretin si eu singura ranile deschise si imi provoc dureri de cap si oboseala din cauza scaderii numarului de neuroni.

Inca sper la o schimbare radicala, la luminita aia de la capatul tunelului, la o pasune plina de flori, iarba si soare doar pentru mintea mea, la pace intre trupul si sufletul meu, la impacarea dintre mine si ce ma inconjoara.

Mi-as dori al naibii de mult sa nu ma mai complic singura. Daca as putea sa-mi separ mintea de restul trupului as fi cea mai fericita.

Mda, dupa cum zicea cineva drag " Daca tot nu te gandesti inainte de a face ceva si te lasi purtata de val, atunci de ce dracului te mai gandesti dupa?!"

so like hopeless

Simt ca absolut tot ce se intampla rau in jurul meu e din vina mea.Fiindca am gura prea mare, fiindca most of teh time nu gandesc inainte sa vorbesc anumite lucruri care, ulterior, devin importante, fiindca uit prea repede, fiindca nu pun accent pe chestiile care chiar conteaza, fiindca sunt atat de credula si naiva si prostuta incat pe moment zic ca nimic n-are ce sa se intample iar dupa sa regret luni intregi o secunda de " neatentie".
Destul de des mai descopar chestii noi despre mine. Ma bulverseaza. Descopar ca ma iubesc. Al naibii de mult. Pe zi ce trece imi dau seama ca multe actiuni le fac pentru ca-mi vreau binele, pentru ca sunt egoista si pentru ca ma iubesc!
12 zile aflata intr-o stare critica de nervi, plansete, bucurii exuberante care dureaza prea putin, de agitatie. Imi dau seama ca ma testez pe mine, ducandu-ma de la o extrema la alta, tavalindu-ma in noroiul propriu, inghitind praful facut de mine, imi cladesc imperiul de rahat cu propria-mi minte.Sau cel putin asa imi place sa cred, ca e doar o testare, n-as vrea sa vad crudul adevar, adica prostia mea, neglijenta, naivitatea si toate acele calitati care m-au adus de atatea ori in pragul disperarii.
Nu exista nu pot, este nu vreau. Ok, atunci de ce cacat[ tic verbal] nu vreau sa ies din toata nebunia asta, de ce nu vreau sa ma lupt cu mine sa nu mai repet aceleasi greseli la infinit, de ce nu vreau sa ma controlez astfel incat sa fiu si eu multumita de ce-i prin jurul meu, sau poate chiar de mine[ luat prin absurd]?!

Nu-mi place cand ma critica cineva, mai ales ca toti imi spun aceleasi chestii care le stiu de foarte mult timp si cu care ma ranesc pe mine insami cand sunt certata cu mine. Btw, chestie funny : cand ma enervez rau de tot vorbesc cu mine in oglinda, ma stramb la mine si chiar ma scuip. Radeti! Ok, ok, got it. Not funny. Da, da, copil frustrat. =]

Bulversare care continua de 12 zile. Oare e doar un vis urat?! Vreau sa ma trezesc, I really do ! Somebody wake me up!

Low, down low

Chiar daca ascult de vreo 2 zile numai The Doors, atitudinea mea nu e peaceful at all.Ca sa vezi,cum nu se putea altfel, m-apuca si pe mine once in a while sa dau peste blogurile unor smart asses, care, ofc, make me feel so damn stupid ( like I AM most of teh time, but, heh, orgoliul ).Doar niste fraze, propozitii, cuvinte, silabe, litere, gesticulari,chiar si mima, orice, sunt de ajuns pentru a-mi "intoarce" mintea la 360 de grade, and skipping teh good ones. Yeeeeey, party, ppl!

I need some doses of self-esteem! quickly! in my veins! NoooooW!

Zilele trecute eram foaaarte hyper si actiunile, in cap ( ca doar nu vroiam sa-mi solicit fizicul ), mi se desfasurau cu o asemenea rapiditate ce ma mira si pe mine si ajungeam noaptea sa stau treaza 2,3 ore after teh light turned off cu becul din cap aprins si sa recapitulez fiecare idee, daca mi le mai aminteam pe toate, a zilei.

Deci, tocmai ce am terminat de experimentat pe mine smth, care, pana la urma s-a dovedit a fi pretteh interesting.Multa lume a observat schimbarea, iar eu ma simteam de minune. Mi s-a zis ca vorbesc mult si repede ( fuck it, ppl, ma stiti de ieri?!cum puteti spune asemenea minciuna gogonata?!) si alte chestii de care habar n-aveam ca m-ar putea caracteriza. Hahahaah.Pluuuuus ca ma comportam (valabil tot la nivel de psihic - a se citi pisic ) ca si cum ar fi fost ultimele zile de trait si as fi stiut-o. Hell yeah, it felt good to be alive :))

Acum, back on track ( teh bad one, ofc, always teh bad one is teh principal one).Tot terorizata de faptul ca imi pierd timpul intr-un mod absolut jalnic.. cred ca mi-am inceput vreo 3 "istorisiri" in.. agenda( sau cum naibii ar trebui s-o numesc) si nu am apucat sa le termin, tot 7,8 ore per day at teh PC, tot cu gandurile negative, tot cu vremea asta nasoala, tot cu dormit insuficient, tot necitit, tot nefacut teme, fara poze, lately ( daaamn, :( ), tot nemultumire in legatura cu orice care tine de mine.

Mi-ar trebui... una bucata luna in care in fiecare zi sa mi se intample cate ceva absolut fabulos, ca sa ma mentina si pe mine intr-o stare oarecum buna macar cateva saptamani,fara toate oscilatiile astea care imi solicita la maxim neuronii adormiti.

I-auzi ce canta Morrison acu' " I've been down so goddamn long ".In mod aparent, se pare ca ma vegheaza si pe mine cineva acolo, sus. Hahahahaha. Da, right! "C'mon and set me free!" DA!!!

No control

Like I knew it was going to happen, I'm getting tired of it all.Lack of hope.Illusions never changed into something real.He gave me hope and again he was the one who threw me away.Is it my fault? Poate n-ar fi trebuit de la bun inceput sa ma gandesc mai mult la partile rele..

Prin starea asta extrem de aiurea nici macar nu ma pot bucura de vremea excelenta.
What scares me the most is that I can't feel love inside of me anymore. That euphoric love for everyone around me.

It looks like I'm not getting better. Stagnez all over again.And it seems like everything and everyone is fading away.What the hell is happening?!

lack of meaning

I'm just wasting myself.All these wounds, all the problems,all the crises are made by me.
Are you in a better place now? For that place had you throw me away?

A new imaginary kingdom for a better me.The construction may last for months, or even years. Am I gonna make it? Yes. Am I gonna be the same at the new start? No.

Winter made me say that.Ohh, I wish spring would come faster!I promise, when spring will come I'll open my heart, my eyes, my arms and I won't hide anymore. :) Better time wait for us all.

I'm gonna try to take back my innocence & purity.At least, I hope...

Hey, you! I'd like to know your thoughts! :)

Cugetare

Cuvinte uitate-ntre randuri, amintiri fara nici un rost, idei puerile, dureri de cap care nu mai contenesc.Imi omor visele prin nesperanta mea.Repet la nesfarsit intrebari la care nu primesc niciun raspuns.Nu-mi ramane decat sa trag concluzii nefondate.
What should I give to feel hope?

De ce nu poate nimic sa dureze pe vecie? E vina noastra sau doar mana destinului? Ne pierdem in intamplari si persoane comune.De ce nu mai credem in nimic si ne lasam purtati de val?

Capat de tunel, unde te ascunzi? I'm losing all my dreams and hopes.
Nu pot.Sau mai bine admit ca NU vreau. Just pull the triger. Take it away.
Vreau sa scap de mine.

Ce posturi de copchil frustrat si trist. Haha.I'm a looser.Ce-mi place ca am numai pareri negative la adresa mea. Yah, I love myself.And pigs can fly.
Mai realizez ca pe zi ce trece devin din ce in ce mai neinspirata. I still want THAT something.

I need to feel relief.Make me feel relief.
"I'm so much less than you're looking for. What I am it's not enough."

nothing more

Cum se poate ruina totul in doar cateva minute? Wtf have I done ?!Cand ziceam ca nu merit nimic nu ma asteptam chiar la un nimic atat de painful.Pentru ce sa mai lupt?

Tapinarii & Anti-valentine's day-ul lor o sa vada altii. Sunt baricadata intre gandurile mele si actiunile celor din jur. Nu mai pot inainta nici un pas. Doar de regres mai e vorba.

Parca ceilalti mi-au planificat viata in amanunte, fara sa ma instiinteze macar. M-am vazut doar in fata faptului implinit.Devin o umbra infinita in mine.

Chiar nu mai inteleg nimic din jocul asta.
De ce in fiecare an trebuie sa am o cadere d-asta? Totala?
O sa mai sper.. in van...

You will all forget me. I know it.

later edit : I always overreact.Nu ma luati in serios. You know.." I mean every word I say, but I don't mean any single one of them."

sfarsit de iarna.

De fapt, oricat as zice eu ca nu ma plac asa cum sunt acum, nu as vrea sa ma schimb pentru nimic in lume. Cred ca mi-e frica de o schimbare majora.Nu vreau sa ma pierd, sa nu ma mai cunosc.
Mi-e frica ca inca sunt mica, iar schimbarile majore care se produc in viata fiecaruia la mine inca nici n-au sosit.Sunt speriata de posibilul rezultat.Daca o sa ma pierd in drumul spre schimbare? Daca n-o sa ma mai recunosc?
Poate de asta nici nu-mi pun des intrebarea "cum ar fi fost...?"

Ninge cu soare. This made my day.

February Song

Si uite ca a trecut un an.Un an si cinci zile de cand l-am cunoscut.Un an si doua zile de cand mi-a curmat viata. Cum a spus si el, " cred c-a fost cel mai strange an", mai ales pentru mine.Nu mai sunt aceeasi de acum un an, doar o parte din gandire mi-a ramas.Daca n-ar fi fost el, eu n-as fi aici, acum, n-as fi asa.As fi ramas un copchil inchis la minte, fara prieteni, care nu se plimba mai departe de fata blocului, insa fara vicii, fara sa cunosc toate relele care le stiu acum.Naivitatea si puritatea ar fi fost de un grad mult mai ridicat.

Nici nu-si da seama cat a insemnat in evolutia mea, sau ca e unul dintre personajele principale in poveste.Oare ar recunoaste ca m-a schimbat? Nici macar acum nu-si da seama ca inca sunt mica si fragila, nici ca a dezvoltat pe langa aceasta parte, o alta, care aduce cu o femeie.

Nu isi vor da seama, nici el, nici ceilalti, cat de mult au insemnat si inca inseamna pentru mine.Iar eu nu voi inceta sa insemn nimic pentru ei si pentru cei ce vor urma. Rolul meu e cel din umbra.Umbra care mereu e langa tine, la bine sau la greu, umbra care are grija de tine, umbra care chiar daca e dezamagita, isi reumple borcanul cu sperante si vise si te urmeaza in jocul tau ametitor.Cati se intorc sa se uite in spate? Prea putini. Sau prea tarziu.




PEACE & HUGS

And now I'm done.

Si ce daca fac parte din generatia internetului, emo trend-ului, tristetii, mall-urilor, ideilor preconcepute si toate acele caracteristici ale copilului/adolescentului din ziua de azi? Asta inseamna ca toti suntem la fel? Wrong !

Cat va place sa va dati voi aia superiori si sa incercati sa nu pareti ca faceti si voi parte din perioada aceasta a omenirii.Fiindca asta dati impresia, atacand tot ceea ce va sta in cale si criticand fiecare aparenta, care poate e inselatoare.Si eu acum gresesc, generalizand, insa majoritatea trecuti de 18 ani fac chestia spusa mai sus cel putin once a week.

Vedeti-va de vietile voastre! Vreti sa fiti lasati in pace, insa nu va ganditi ca mai intai trebuie de la voi sa inceapa.Nici macar nu schimbati mare lucru! La cat de ignoranta e lumea in ziua de azi, nu iau deloc in serios.So why waste your mind?! Oricum, lumea va evolua intr-un fel si va regresa intr-altul, dar things will change someday.Si ce daca nimic nu mai e la fel? Nothing lasts forever, that's for sure.

Pornisem de la post-ul hybridei, oarecum indignata, dar am cam deviat subiectul. Revenind la faptul ca mai toti constantenii "roackeri" vechi ( si nu numai) se plang de clientela localurilor rock si chiar de oamenii de pe strada, spun iar ca e o lume libera, cel putin mintal, ar trebui. Leave'em alone!

Iar mie, cum imi pasa prea mult, sunt afectata de tot ce ziceti.Si ca intotdeauna, dupa faze de genul ma puneti iar in lupta cu mine si imi vine sa renunt la tot, dandu-mi seama ca sunt un mare nimic si ca o sa rezolv un mare nimic prin blog ( si aia e lame), prin pozele mele ( care si asa suck), prin incercarile mele de a face ceva cu neuronii care stau degeaba.
Oricum, am sa ma inchid in mine.E cel mai bine asa. Pana acum nu dadeam nici un sfert din ce-i mai bun din mine, de acum in colo nici atat.
Neinteresant, like always.

PEACE & HUGS.

the NO mood.

Am ajuns sa spun ca nu mai am chef de absolut nimeni. Imi vine sa-i dau pe toti naibii. Nu-mi mai pasa ce fac cu viata lor. Go away and fuck yourselves! Eu.eu.eu. eu. EU am ajuns sa spun ca nu-mi pasa. That's something big.

Imi simt capul greu,casc intr-una, ma simt seaca, fara vointa de a face nimic. Vreau doar sa stau si sa-mi lipesc capul de perete si sa ascult Oasis .Da. Asa am sa fac.Jucandu-ma cu my camera. Da. Numai ea.

Altceva? Pai..lets see... uhm.. gah... nimic. Astept ziua de maine cu soare(fara dinti) si caldura si fete zambitoare si o stare cu mult peste cea de azi.Cand am inceput sa scriu postul, acum vreo 3-4 ore, chiar aveam idei. I've lost them.

Well, now...I'm leaving.But I'll be back another day. Sorry for posting on such a lame day.

PEACE & HUGS

what is the use in what I say?

Mi-am dat seama ca majoritatea lucrurilor/sentimentelor/situatiilor chiar trec. Total. In urma raman doar amintiri, chiar de-s bune, chiar de-s rele, pe mine, cel putin, ma fac sa zambesc, stiind ca odata mi-au ocupat gandurile zile, chiar saptamani intregi. Melodii care inainte nu faceau altceva decat sa ma rascoleasca si chiar sa plang, acum imi aduc un zambest melancolic.

Poze, oameni, priviri, povesti lasate in urma, la un moment dat reapar in prezent, doar ajutandu-ne sa ne reconstruim ce am uitat din trecutul care ne defineste.

so what?!

I feel used. I feel forsaken.I feel unloved.I feel like things aren't gonna get better. I feel like my love is wasted. I feel tired. I feel exhausted.

I feel like I'll never get what I want.I feel like many parts of me died those days.I feel like I'll never recover what I've lost.I feel like I don't deserve anything.

There's no hero in my sky, just dreams on the ceiling.There are no good parts, just hopes of getting better in vain.Where's the freedom? Where's the love?[Lost and gone.] Who does still care about what's around him?[Nobody.]

I'm on my own.Everything I do is against myself. What comes around, goes around.The story is repeating over and over again.No light in my path. No reasons to go on.Should I deny everything?

Even my will is fading.I want to find my deepest wish. I want to find myself again.I want to get back to the good old times.When I still hoped for better.When nothing could destroyed me.When I still loved myself.

Will this headache ever stop?! Will there ever appear a little shiny star at the end of the tunel and I won't break it?!

PEACE & HUGS

ganduri la lumina lumanarii

Oukey, so, lately m-am axat prea mult pe banalele ganduri numai despre dragoste si toate consecintele acesteia.In lume sunt probleme mult mai mari decat aceasta. Nu ca as fi eu in stare sa dezbat chestiuni de asemenea importanta, dar macar imi tin mintea ocupata cu ele.

Oamenii pur si simplu inceteaza sa mai lupte cu toate dificultatile, doar renunta si lasa lucrurile in voia lor. De ce? Chiar nimic nu merita o infima atentie, pasare? Nu se mai merita sa ai un scop in viata, din care nu speri sa ai castiguri materiale, ci doar sa te bucure sufleteste si sa te simti implinit?

Si toate ideile preconcepute, toate discutiile deja agasante despre pro si contra lucrurilor trendi, aceleasi cuvinte repetate la nesfarsit, infinitatea de vise neimplinite, toate etichetele, strazile pline de noroi, banii, gropile [ la figurat], suturile in fund, exagerarile... tot dauneaza si ne fac sa ne inchidem in noi si sa lasam la suprafata numai chipuri reci , impietrite, fara sa aratam niciun sentiment, bineinteles fiindca exista siguranta ca o sa fim raniti.

Cum ar fi daca toti am fi cum ne-am dori, daca lumea ar fi facuta din toate lucrurile si persoanele care ne plac, daca toti ar fi de acord cu toti, toate s-ar intampla dupa cum vrem, n-ar fi mai rau decat acum? N-ar fi haos? Binele dauneaza la un moment dat...


Pana la urma, drept vorbind, nimeni nu-i multumit de nimic in totalitate.Nici de sine, nici de cei din jur, nici de viata sa, de nimic.Unii se lupta cu drumul spre perfectiune, altii spre fericire, dar majoritatea doar se multumesc prin a spune " Asta e ! ".


Inchei cu versurile ce m-au obsedat de la inceput de an pana acum.. " Sa ne-amintim cum iubim/Garantat o placere carnala/Sa stim macar ce platim" din Indiferent - Travka si altul " Va refuz, va acuz, va detest, va blestem pe voi si zilele mele ce pier " din Noapte - Travka.


Peace & Hugs

printre lacrimi,criza de nervi, durere de cap, melodie de dragoste, ciocolata in exces :
Spune-mi ca tot ce fac nu-i in zadar.
Spune-mi ca nu m-am prostit [pentru tine] fara sa primesc macar o parte din ceea ce vreau.
Arata ca iti pasa, doar atat.Nu-mi spune ca ma comport copilareste si prostesc, fiindca stiu asta deja.
De ce imi vomit sufletul in fata ta cand probabil pana la miezul noptii imi uiti privirea-ngandurata si ochii pierduti in tine?
De ce continui sa imi fac mie rau, hranindu-ma cu speranta desarta ca ai sa-ti dai seama?
Macar de m-as lupta cu mine sa te uit... de fapt, sa te ascund in mine, ca de uitat stiu ca n-am sa te uit nici 10 ani de acum in colo..
Dar nu vreau. Nu. Adorm si ma trezesc tot cu tine-n gand.Raneste-ma.Nu ma lasa tot eu s-o fac.Dezamageste-ma.Fa-ma sa te urasc.Desi n-ar fi o solutie fiindca tot mi-ar pasa de tine.
Nici nu stiu... nu mai stiu...nu mai vreau sa stiu.
N-ar trebui sa-mi bat capul de copil inca prea plapand si prea fragil pentru astfel de absurditati.
N-ar trebui sa-mi pese...

PEACE & HUGS [ hippie soul ^.^]