Tablou al inceputului de vara

Am picaturile de ploaie lipite de retina si sunetul izbirii lor de asfalt imprimat pe timpan. Caut violetul rasaritului, dar e de mult pierdut printre atatia nori negriciosi si prin fumul innecacios. Sfintecatoare de ganduri, briza rece duce departe mirosurile chimiei dintre noi si imprastie nisipul printre gene si in crapaturile buzelor. Tablou al inceputului de vara, doua suflete ratacite, miscate in ritmul valurilor, in tandem cu ploaia de necontenit. Setea de tine a atins pragul maximal, incat ma sleieste de puteri, imi intuneca gandirea si ma ingroapa in frica si-n frustrare pana la saturatie.Chiar si discutiile despre vreme ar fi un efort prea mare de a rupe linistea asta asurzitoare si calmitatea paralizanta ce bantuie-n noi. Cuvinte ce-ntarzie sa apara, priviri pline de inteles, zambete in coltul gurii si dorinte innecate in fantana-mi inimii amortite. Amalgam de idei derulate ca-ntr-un scurt metraj ce nu va fi vizionat niciodata.

Prelungirile sufletelor noastre par a se uni intr-un univers paralel, intr-o galaxie unde rasaritul nu intarzie sa apara, unde razele calde dezmortesc ghetusul pe care am alunecat in directii opuse, cand tot ce doream era o licarire a ochilor tai si sa ne pierdem in atemporalitate.
Dezbraca-ma de trecut si inlatura contextul, da-mi caldura suflului tau dupa care tot tanjesc si du-ma cat mai departe, in vis.

Ploaia ne-a gasit goliti, in plina descompunere, si ne-a lasat in mijlocul furtunii, in cel mai sigur punct al vartejului in care am intrat.Suficient cat sa-ti pierzi mintile...